Istoric

Conducerea Conservatorului ASTRA din Brasov a fost incredintata unei eforii, avandu-l ca presedinte pe Tiberiu Brediceanu, eforie care s-a mentinut pe tot timpul activitatii acestei institutii. Conservatorul si-a inceput activitatea la 5 noiembrie 1928, cu 230 de elevi si 14 profesori, avandu-l ca director pe Paul Richter. In al doilea an de la infiintare, la conducerea Conservatorului este numit Constantin Bobescu, personalitate de prestigiu in viata muzicala romaneasca.

Daca in timpul existentei sale, Conservatorul ASTRA s-a bucurat de apreciere, daca rezultatele obtinute au fost notabile, aceasta s-a datorat in special profesorilor, muzicieni de elita care s-au dedicat total muncii lor. Cel care a fost initiatorul, sufletul si conducatorul Conservatorului ASTRA, de la primele demersuri ale infiintarii si pana in ultimele sale zile, cel care a adunat in jurul sau pe cei mai buni muzicieni din Brasov, cel care s-a luptat pentru a asigura fondurile necesare, a fost Tiberiu Brediceanu. El s-a numarat printre cei care au infiintat Teatrul National si Conservatorul din Cluj, a fost directorul Operei Romane din Bucuresti, iar din anul 1912, cand s-a stabilit la Brasov, a fost nelipsit din toate actiunile ce vizau viata culturala a acestui oras.

Profesorii Constantin Bobescu, Paul Richter, Imanuel Bernfeld, Victor Bickerich, Walter Schlandt, Veturia Muresianu, August Moldorick, Elena Dima, Florica Ciurcu, Leo Blum, Dinu Niculescu au fost muzicieni de prestigiu, profesionisti care nu au precupetit nici un efort in munca lor. Dispunand de un corp profesoral de elita inca de la infiintare, Conservatorul ASTRA a atras un mare numar de elevi care doreau sa intre intr-o institutie de invatamant bine organizata, cu un plan de invatamant si o programa analitica asemanatoare conservatoarelor de stat, cu un regulament de functionare propriu. Elevii se recrutau din Brasov sau din apropierea Brasovului, indiferent de etnie sau religie, iar saracii si orfanii beneficiau de unele inlesniri materiale, prin reduceri sau scutiri de taxe.

In perioada razboiului, activitatea Conservatorului ASTRA este mult diminuata, insa continua, in ciuda tuturor greutatilor. In toamna anului 1945, Comisia locala a Sindicatelor Unite a hotarat infiintarea unei institutii de invatamant artistic care se va numi Conservatorul de muzica, arta dramatica si coregrafie al Sindicatelor Unite. Taxele de frecventa fiind mai mici decat ale Conservatorului ASTRA, elevii au fost atrasi spre noul Conservator, la care au aderat si o parte dintre profesorii Conservatorului ASTRA. In afara de taxele de frecventa, la fondurile necesare desfasurarii activitatii contribuiau si fabricile care, in functie de numarul de salariati, plateau o cota fixa.

In anul scolar 1947-1948, cele doua conservatoare fuzioneaza. Anul urmator, 1948-1949, este un an de tranzitie, in care activitatea se desfasoara fara a avea aprobarile necesare, care apar abia in 1949. Din septembrie 1949, numele institutiei se schimba in Scoala Populara de Arta. La 7 noiembrie 1954, printr-o Hotarare a Consiliului de Ministri, a fost legalizat si unificat profilul Scolilor Populare de Arta ca “unitati de invatamant de masa”. Incepand cu anul 1997, printr-o Hotarare Guvernamentala, Scoala Populara de Arta si-a schimbat denumirea in Scoala de Arte si a trecut sub patronajul Consiliului Judetean. In urma unui important sprijin financiar, Scoala de Arte a cunoscut o adevarata inflorire, fiind renovata si dotata cu aparatura moderna. Ca urmare a acestui fapt, numarul elevilor s-a dublat, ajungand la circa 800.

Scoala de Arte din Brasov s-a numarat intotdeauna printre cele mai bune scoli din tara, beneficiind de mostenirea traditiilor Conservatorului ASTRA. Spiritul de munca si disciplina ce a existat inca de la inceputurile Conservatorului ASTRA s-a transmis si generatiilor urmatoare. Aceasta munca s-a concretizat de multe ori in premii si distinctii obtinute la concursuri si festivaluri nationale sau internationale. Din miile de elevi care au trecut prin bancile acestei scoli, s-au ridicat sute de interpreti, muzicieni, actori, artisti plastici care s-au raspandit in tara si in lume, ducand cu ei amintirea inceputurilor din scoala brasoveana. Pe parcursul existentei sale, sub numele de Scoala Populara de Arta, institutia a functionat neintrerupt, scolarizand un numar impresionant de tineri, carora le-a dat nu doar cunostinte, ci si dragostea pentru frumos, armonie si echilibru, ajutandu-i sa-si gaseasca implinirea in plan spiritual.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *